Care este impactul grosimii peretelui radial asupra stabilității la flambaj a arcurilor înalte Crest-to-Crest?

Arcurile ondulate înalte de la cresta la creastă (unde $L_{free}/D_m > 1,5$) sunt susceptibile de a se deforma sau de a „șerpui” atunci când sunt comprimate. Grosimea peretelui radial $b$ contribuie la rigiditatea laterala. Pentru a preveni flambajul, arcul trebuie ghidat fie de un arbore, fie într-un orificiu. Spațiul liber trebuie să fie minim, dar suficient pentru a permite extinderea diametrului în timpul compresiei. Dacă nu este posibilă nicio ghidare, inginerul trebuie să mărească lățimea radială $b$ pentru a îmbunătăți momentul de inerție $I = \frac{b t^3}{12}$ în raport cu direcția axială, crescând efectiv sarcina critică de flambaj $P_{cr}$.